Said no mom ever! Ah, ba da, ziseră alea care e ele muieri independente și poate și n-are nevoie de bărbați, da…
CUT THE SHIT!!!
Știți cum e să crești un copil? Ca și când te-ai duce pe front cu tricicleta. Ca și cum ai vrea să bombardezi Rusia cu bucățele de file din caietu de română, mestecate și apoi scuipate cu forță prin pix…
E FUCKING HARD.
Și tocmai pentru că e atât de greu, multe dintre noi nu vor să recunoască, își iau o povară mult prea mare doar pentru a părea capabile. Bărbații le vor ovaționa. Mamele lor or să se mândrească peste tot cu fiicele – ”Am învățat-o bine, vrei copil ți-l crești!”. Prietenele vor fi invidioase. Iar tu, asta care ți-ai asumat că poți, seara după ce culci copilul și ai timp să-ți tragi sufletul, îți dai seama că te doare. Și parcă îți vine să spargi niște farfurii pentru a te face văzută. Parcă îți vine să-i reproșezi partenerului că tu le faci pe toate și el nici măcar nu te mai ia în brațe ca înainte. Parcă multe, dar nimic!
Cred că societatea asta nu are nevoie de mamele eroine ale timpurilor de mult apuse.
Societatea asta are nevoie de mame conștiente de ce pot face, cât pot duce și alături de cine pot crește un copil.
La urma urmei, nimeni nu îți va ridica statuia Mamei Care A Putut Singură. Însă tu – dragă mamă care vrea să poată tot – TU îți vei mulțumi mai târziu că ai avut curajul să ceri ajutorul!
